buna ziua
sunt istoric din cluj si ma intereseaza mai multe date concrete
despre procesul optantilor.
va multumesxc anticipat si astept cu nerabdare raspunsul dvs.
mihai soica
--- In
Andrada@yahoogroups .com, Dada <dada_mamusa@ ...> wrote:
>
>
> Fundatia Statusul Romano-Catolic din Transilvania revendica bunuri
in
>
> valoare de peste 10 miliarde de euro
>
> 20.10.2006
>
>
>
> In Transilvania se prefigureaza un mare scandal legat de asa-zisele
>
> proprietati detinute in trecut de Statusul Romano-Catolic. Miza se
>
> constituie din totalitatea cladirilor aflate in centrele istorice
ale
>
> oraselor ardelene, a caror valoare de piata depaseste 10 miliarde
de
>
> euro, nemaipunĂÂșnd la socoteala cele 800.000
hectare de teren
>
> revendicate. In majoritatea cladirilor respective functioneaza
scoli,
>
> colegii, gradinite, orfelinate, camine de batrĂÂșni si alte
organizatii
>
> cu profil social-educativ
>
>
>
> Organizatia Statul Romano-Catolic din Transilvania a luat fiinta
acum
>
> 400 de ani si a avut in administrare bunuri faurite din fondurile
>
> publice instituite de imparateasa Maria Tereza (foto).
Personalitatea
>
> juridica a acestei organizatii nu a fost recunoscuta vreodata nici
de
>
> statul ungar, nici de statul romĂÂșn si nici de Vatican. In ciuda
>
> acestui fapt, Statusul a sustinut mereu ca este proprietarul de
drept
>
> al bunurilor publice de pe cuprinsul Ardealului, fapt contrazis in
>
> totalitate de documentele istorice
>
>
>
>
Dupa patru secole, Judecatoria din Miercurea Ciuc a mers pe mĂÂșna
>
> Statusului (sau Statul) Romano-Catolic Ardelean si in 2001, intr-un
>
> proces cu statul romĂÂșn, reprezentat de Ministerul Finantelor
Publice,
>
> a admis, ignorĂÂșnd legile tarii, ca Arhidieceza Romano-Catolica de
Alba
>
> Iulia este urmasa Statului Romano-Catolic! Reprezentantul statului
>
> romĂÂșn in proces a lasat “la aprecierea instantei hotarĂÂșrea
luata".
>
>
>
> Decizia judecatoreasca s-a bazat pe Concordatul semnat intre
RomĂÂșnia
>
> si Vatican in 1927 si pe Acordul de la Roma din 1932, ambele acte
>
> fiind insa denuntate prin Decretul 151/1948, ce este in vigoare si
>
> astazi. Dupa patru ani a fost infiintata si fundatia Statusul
>
> Romano-Catolic din Transilvania in baza acelei sentinte de
la
>
> Miercurea Ciuc. Adevaratul scop al Fundatiei: “Demersuri
>
> administrative si juridice pentru retrocedarea bunurilor
imobiliare si
>
> mobiliare"
>
>
>
> Singurul politician care a sesizat pericolul acestei mega-afaceri
cu
>
> iz religios a fost deputatul Aurelian Pavelescu, el sustinĂÂșnd ca
se
>
> impune crearea unei comisii istorico-juridice pe lĂÂșnga Guvern,
sau o
>
> comisie parlamentara de ancheta, aidoma celei conduse de marele
>
> istoric si publicist Onisifor Ghibu, in perioada interbelica.
Altfel,
>
> se va legitima un stat confesional si etnic ce va functiona
paralel cu
>
> statul romĂÂșn, organizat autonom, constituit pe o frauda juridica
de
>
> proportii, poate cea mai mare din Europa ultimilor 100 de ani
>
>
>
>
>
>
>
> Sentimentul national a scazut in intensitate direct proportional cu
>
> indepartarea de momentul Decembrie '89. Chiar daca impulsul
>
> nationalist a dat ghes atat ungurilor, cat si romanilor la numai
trei
>
> luni de la Revolutie, cu episoadele nefaste de la Targu Mures,
totusi,
>
> in 16 ani s-a instalat o acalmie gratie unei politici in care
>
> respectarea drepturilor minoritatilor a fost piatra de temelie.
Europa
>
> ne-a incurajat, astfel ca am ajuns printre tarile in care
populatiile
>
> minoritare au drepturi pe care in alte state cu ani multi de
>
> democratie nici nu le viseaza. Sovinismul a fost ingropat in
aliante
>
> politice in care partidul maghiarilor a asigurat in fiecare
guvernare
>
> majoritatea. Statul roman a impins toleranta catre
nivelul maxim si
>
> poate tocmai din acest motiv au aparut zvonuri, mai mult sau mai
putin
>
> ancorate in realitate, referitoare la autonomii. In acest spirit al
>
> apararii dreptului asa-zis istoric al populatiei maghiare de a-si
>
> decide singura destinul a aparut o revendicare monumentala care,
>
> transformata in retrocedare, poate pagubi statul roman cu aproape
10
>
> miliarde de euro! Revendicarea a fost facuta de Statusul
>
> romano-catolic ardelean, o asociatie, o confrerie, cu largi
sentimente
>
> pro-ungare, avand ca port-stindard insemnele bisericii
>
> romano-catolice. “Gardianul" a aflat dedesubturile acestei
actiuni
>
> ale
>
> carei urmari pot aduce prejudicii atat statului, cat si romanilor
sau
>
> maghiarilor din Transilvania. Istoria nu poate fi
contrafacuta
decat
>
> prin false interpretari, dar atat timp cat Statusul nu a fost
>
> recunoscut oficial de Ungaria sau de Vatican, nu pot exista
discutii
>
> privind o eventuala legalitate. In ciuda acestor argumente si a
>
> legilor romanesti in vigoare, la Miercurea Ciuc, o instanta a
>
> legalizat(?! ), dupa aproape 400 de ani, existenta Statusului,
calcand
>
> in picioare un decret al statului roman din 1948.
>
>
>
> Intamplator sau nu, judecatorul de la Miercurea Ciuc era maghiar.
>
>
>
> Intamplator sau nu, statul roman, desi atentionat asupra
pericolului
>
> unei destabilizari in zona, transpus in practica prin existenta,
acum
>
> legala, dar de fapt ilegala, a unui Stat Romano-Catolic Ardelean,
>
> avand acoperire religioasa, nu intervine.
>
>
>
> In aceasta problema nu poate fi vorba de sovinism, ci doar de o
>
> legalitate incalcata de-a lungul timpului de o structura ce se vrea
>
> paralela cu statul roman. O structura care, mai bogata cu 10
miliarde
>
> de euro, poate provoca o mare problema sociala. Deocamdata, se
>
> revendica doar centrele istorice ale oraselor transilvane. Maine,
cine
>
> stie?
>
>
>
> Ungaria nu a recunoscut Statul Romano-Catolic Ardelean!
>
>
>
> O data cu Tratatul de la Trianon s-au pus bazele statului roman.
>
> Dispozitiile tratatului, foarte clare, au inceput sa fie
interpretate
>
> de maghiarii din Transilvania. Au urmat o serie de legiferari
avand la
>
> baza Trianonul, dar nemultumirea celor de origine maghiara a
crescut
>
> in intensitate. S-a pus
problema proprietatilor detinute de
maghiari
>
> in Transilvania si s-a ajuns intr-un final la un proces, denumit
>
> “Procesul optantilor", prin care cetatenii de origine
maghiara aveau
>
> de ales intre a ramane in Transilvania sau de a pleca in Ungaria,
>
> urmand a fi despagubiti de statul roman pentru proprietatile ce le
>
> detineau pe teritoriul Romaniei intregite. In proces Romania a fost
>
> reprezentata de Nicolae Titulescu, iar Ungaria de renumitul avocat
>
> Aponyi. Daca in plan privat lucrurile s-au lamurit, in planul
public,
>
> Statul Romano-Catolic Ardelean a incercat mereu sa obtina un
statut de
>
> personalitate juridica prin care sa beneficieze de proprietati
>
> eminamente publice, desi Romania a fost singurul stat semnatar al
>
> Tratatului de la Trianon care a
platit despagubiri statului ungar
dupa
>
> Primul Razboi Mondial!
>
>
>
> Inainte vreme, in 1873, Statul Romano-Catolic Ardelean, sau Status
>
> Romano Catolic Transyilvaniensis, incercase sa “culeaga"
dreptul de
>
> proprietate detinut de statul ungar prin fondul de studii ardelean,
>
> instituit de Maria Tereza cu aproape doua secole in urma, printr-o
>
> curioasa transformare in Consiliu Dirigent al Statului Romano-
Catolic
>
> Ardelean. Totusi, Ministerul de Culte ungar a trimis un comunicat
>
> oficial, publicat la Budapesta la 1 august 1873, prin care se
spunea
>
> clar: “Consiliul Dirigent n-are decat sfera de drept a
Comisiei
>
> Catolice din Guvern". Acesta a fost intarit apoi printr-o adresa a
>
> Ministerului Cultelor ungar, datata 22 septembrie
1884, unde se
>
> preciza statutul organizatiei Statul Romano- Catolic:
“Nefiind
>
> altceva
>
> decat organul subaltern al Guvernului, ale carui hotarari avand
numai
>
> natura de propuneri, se ridica la valoare de ordonanta numai fiind
>
> datate din sedinta Guvernului, date in numele acestuia si purtand
>
> sigiliul lui". Mai mult, Ministerul Cultelor ungar a ramas
indiferent
>
> la cererile Statusului (sau statului) Catolic Ardelean, redenumit
>
> Consiliu Dirigent, lucru relevat si de rescriptul nr. 30918/1919,
prin
>
> care se intarea ideea formulata la 1884, “acest cadru
stabilit nu
>
> poate fi largit in dauna drepturilor statului ungar si in special
al
>
> prerogativelor regale". Iar ca dovada sa fie in afara oricarei
>
> suspiciuni, in 1912, tot
Ministerul Cultelor Ungar in rescriptul
>
> 22072, scria: “Impotriva conceptiei ca aceste fonduri au sa
fie
>
> administrate de Consiliul Dirigent al Statului Romano-Catolic
>
> Ardelean, in afara de orice alt factor, suntem nevoiti sa
protestam in
>
> modul cel mai categoric, din motiv ca in aceasta recunoastem
tendinta
>
> de a stirbi dreptul de patron care revine M.S. Regelui, drept care
>
> Maria Sa in baza art. III din 1848 il exercita prin Ministerul
>
> responsabil de Culte si Instructie".
>
>
>
> Marele istoric si publicist Onisifor Ghibu in raportul sau inaintat
>
> Regelui Carol al II-lea, raport intitulat “Actiunea
Catolicismului
>
> Unguresc si a Sfantului Scaun in Romania Intregita", mentiona ca in
>
> anuarele oficiale ale Ungariei din 1915-1918 se
evidentiaza
“mai
>
> presus de orice indoiala situatia oficiala a Statului Catolic, de
>
> Consiliu al Ministerului de Culte Ungar, pe aceeasi linie cu
Consiliul
>
> Monumentelor Istorice, al Artelor Frumoase s.a.". Conform acestor
>
> izvoare istorice intarite prin hotarari judecatoresti din Romania
de
>
> dupa Trianon, rezulta foarte clar ca Statul Catolic n-a avut si nu
>
> putea avea sub guvernarea ungureasca nici un fel de personalitate
>
> juridica, nici de drept public si nici de drept privat, el fiind
>
> intr-un final acceptat doar ca simplu organ provizoriu al
Ministerului
>
> de Culte Ungar. Ca atare, bunurile detinute de Fondurile publice
>
> instituite de Maria Tereza, ca reprezentant suprem al statului
ungar,
>
> treceau automat dupa Trianon in proprietatea publica a
statului
roman!
>
>
>
> Ă«Mai presus de orice indoiala, situatia oficiala a Statului
Catolic,
>
> de Consiliu al Ministerului de Culte Ungar, pe aceeasi linie cu
>
> Consiliul Monumentelor Istorice, al Artelor Frumoase s.a.Ă»
(Onisifor
>
> Ghibu, Raport inaintat catre M.S. Regele Carol al II-lea)
>
>
>
> Falsuri in acte publice
>
>
>
> In 1924, desi nu avea un statut juridic, Statul Romano-Catolic
>
> Ardelean a continuat sa sustina ca bunurile administrate si
inainte de
>
> Trianon si dupa Trianon se afla in proprietatea sa. In acest sens,
a
>
> inceput sarabanda falsurilor. Astfel, pe o adresa eliberata de
>
> Ministerul Cultelor din Romania, prin care se convenea ca acel
>
> Consiliu Dirigent enumerat mai sus, reprezentat prin Episcop,
sa
>
> poata fi reprezentat in instanta in problemele judecatoresti,
Statul
>
> Romano-Catolic a adaugat in traducerea ungureasca trei cuvinte prin
>
> care se intelege ca are personalitate juridica! Numai ca, in 1931,
>
> Ministerul Cultelor a anulat actul, de altfel ilegal eliberat si,
mai
>
> apoi, falsificat! Intre timp, Regatul Romaniei semnase Concordatul
cu
>
> Sfantul Scaun, la Vatican, pe 10 mai 1927. Negocierile s-au purtat
>
> de-a lungul a cativa ani, iar in textul acestui act, promulgat prin
>
> Legea 79/1929 si ratificat de Parlament nu este stipulat nici un
>
> paragraf referitor la Statul Romano-Catolic Ardelean! Din partea
>
> Romaniei a semnat ministrul de externe Vasile Goldis, iar acesta in
>
> 1932, chemat in fata tribunalului Cluj pentru a oferi lamuriri
asupra
>
> modului in care s-a semnat Concordatul, a precizat: “Nici in
art. IX
>
> si nici in alt articol nu se aminteste de Statul Catolic, astfel
ca nu
>
> se poate spune ca Statul Catolic Ardelean a obtinut personalitate
>
> juridica". Un lucru inedit il reprezinta si faptul ca documentul
>
> original al Concordatului a disparut din arhiva Ministerului de
>
> Externe! Totusi, Statul Romano-Catolic a continuat sa publice
brosuri,
>
> sa intenteze procese, sa faca lobby chiar la Liga Natiunilor
pentru a
>
> i se recunoaste personalitatea juridica si dreptul de proprietate
>
> asupra unor bunuri, prevalandu-se de art. IX din Concordat care
>
> spunea: “Statul (n.r. roman) recunoaste Bisericii Catolice
>
> personalitatea juridica conform dreptului comun al tarii. In
>
>
consecinta, Parohiile, Protopopiatele, Manastirile, Capitolele,
>
> Starostiile, Abatiile, Episcopiile, Mitropoliile si celelalte
>
> organizatii canonic si legal constituite sunt persoane
juridice..." .
>
> Istoricul Onisifor Ghibu, cel mai de seama cercetator al problemei
>
> Statului Romano-Catolic, a cerut lamuriri de la Sf. Scaun,
respectiv
>
> la semnatarul din partea Sfantului Scaun, cardinalul Gaspari,
acesta
>
> precizand clar ca enumerarea de la articolul IX al Concordatului
are
>
> caracter limitativ. In consecinta, introducerea Statului
>
> Romano-Catolic- Ardelean la organizatii canonice este exclusa!
>
>
>
> Statul Romano-Catolic Ardelean intreprinde si alte actiuni prin
care
>
> ignora legile statului roman, publicand un nou regulament al
>
> Statusului
Romano-Catolic, altul decat cel acceptat de regii
Ungariei,
>
> folosind, totodata, diverse denumiri, Consiliul Romano-Catolic,
>
> Dieceza Romano-Catolica etc.
>
>
>
> Ă«Nici in art. IX si nici in alt articol nu se aminteste de Statul
>
> catolic, astfel ca nu se poate spune ca Statul Catolic Ardelean a
>
> obtinut personalitate juridica.Ă» (Vasile Goldis, Declaratie in
fata
>
> Tribunalului Cluj, 1932)
>
>
>
>
>
>
>
> Concordatul a fost si el abrogat
>
>
>
> In perioada de dinaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial,
>
> organizatia fara temei legal “Statul Romano-Catolic
Ardelean" a
>
> continuat intr-un total dispret fata de statul roman sa
ADMINISTREZE
>
> si sa conduca o serie de institutii de invatamant fara
sa accepte
>
> controlul financiar al institutiilor statului. Dupa cel de-al
Doilea
>
> Razboi Mondial, in 1948, autoritatile comuniste, prin Decretul nr.
>
> 151, denunta Concordatul semnat la 10 mai 1927. Ulterior, in 1951,
>
> Marea Adunare Nationala a RPR a aprobat Regulamentul de Organizare
si
>
> Functionare al Statusului Romano-Catolic din RPR! Din titulatura
>
> disparuse subit “din Ardeal" sau din “Transilvania ".
In
>
> regulamentul
>
> de functionare se spune printre altele ca “noua forma
organizatorica
>
> trebuie sa cuprinda tara intreaga si sa determine atributiile lui
ca
>
> organ traditional autonom al Bisericii romano-catolice" ! La
capitolul
>
> “Atributiuni" apare un punct important, care pune intr-o
alta lumina
>
> statutul acestei organizatii si o impune ca organ conducator al
>
> Bisericii Romano Catolice din Romania: “ Consiliul Dirigent
al
>
> Statusului are drept de a propune Guvernului pentru a transmite
>
> Sfantului Scaun candidatura unui arhiepiscop pentru Dioceza de
>
> Bucuresti cu rangul de mitropolit si a unui episcop pentru Dioceza
de
>
> Alba Iulia!". Adicatelea, Statusul conducea si Dioceza de la Alba
>
> Iulia, si pe cea de la Bucuresti? Disparuse orice alt organ de
>
> conducere al Bisericii romano-catolice? Evident, nici decretul din
>
> 1951 al Marii Adunari Nationale nu oferea drept de proprietate
asupra
>
> unor bunuri mobile si imobile, ci doar drept de administrare sub
>
> atenta supraveghere a statului roman!
>
>
>
> Nici dupa Revolutia din 1989 nu au
aparut elemente juridice noi
care
>
> sa aduca lamuriri vizavi de dreptul de proprietate sau
personalitatea
>
> juridica a Statului Romano-Catolic Ardelean. Autoritatile statului
>
> roman, indiferent de guvernare, nu s-au grabit sa abroge decretul
151
>
> din 1948, astfel ca el este in vigoare si astazi. Totusi, in 2001,
>
> Statul Romano-Catolic- Ardelean renaste la Miercurea Ciuc!
>
>
>
> Nicolae Iorga a gresit?!
>
>
>
> In 1931, Guvernul Iorga aproba semnarea unui Acord privind
>
> “Interpretare a articolului IX din Concordatul semnat in
1927"! La
>
> articolul I al Acordului se spune ca Statul Romano-Catolic din
>
> Transilvania se transforma intr-un organ al Diecezei Catolice de
rit
>
> latin Alba-Iulia si lua denumirea de Consiliu al Diecezei
catolice
de
>
> rit latin Alba-Iulia. La articolul V se specifica destul de clar
ca:
>
> “toate bunurile aflate la data de 1 ianuarie 1932, in
posesiunea si
>
> sub administrarea acelui Status Romano-Catolic Transylvaniensis
sunt
>
> bunuri cu caracter ecleziastic (....) Dreptul de proprietate ramane
>
> garantat in favoarea fondurilor respective dupa cum urmeaza:
fondul de
>
> religiune, fondul de studii, fondul de burse....". Textul acordului
>
> incalca anumite prevederi ale statului roman si dadea o
interpretare
>
> ciudata istoriei, inducand ca dreptul de proprietate al fondurilor
>
> este trecut de la sine inteles in proprietatea statului catolic,
desi
>
> ele au fost, asa cum am aratat, fonduri instituite de statul ungar,
>
> adica fonduri publice. Parlamentul Romaniei
nu a ratificat acest
>
> acord, instituind mai multe comisii istorico-juridice care au
transpus
>
> in instanta ilegalitatea evidenta in care se afla Statul Catolic.
Ca
>
> atare, printr-o serie de hotarari judecatoresti, personalitatea
>
> juridica a Statului romano-catolic, sub orice denumire s-ar gasi
>
> acesta, nu este recunoscuta, mai ales ca ea nu fusese recunoscuta
nici
>
> inainte de Trianon! Reprezentantii Statului Romano-Catolic au
inceput
>
> sa falsifice si denumirile fondurilor publice instituite de Maria
>
> Tereza. Astfel, fondul de studii a devenit in actele statului
ardelean
>
> Fondul de Studii al Statului Romano-Catolic Ardelean etc.
>
>
>
> Nicolae Titulescu: Ă«Duceti memoriul privind dreptul inexistent de
>
> proprietate si de personalitate juridica pe
care-l invoca Statusul
>
> Romano-Catolic Ardelean la Vatican si spuneti Papei: Asta e pozitia
>
> noastra! ~sta e adevarul! Salutare, parinte!Ă» (Onisifor Ghibu,
>
> “Oameni
>
> intre oameni", Memorialistica)
>
>
>
> Un proces fara temei legal
>
>
>
> Pe nepusa masa, in 2001, dupa 400 de ani de inexistenta a
>
> personalitatii juridice, o instanta din Miercurea Ciuc ofera, fara
>
> nici o baza legala, personalitate juridica Statului Romano-Catolic
din
>
> Ardeal, hotarand: “Consiliul Arhidiecezei Romano-Catolice
Alba Iulia
>
> este identic cu persoana juridica Consiliu al Diocezei Catolice de
rit
>
> latin Alba Iulia, care s-a infiintat prin Concordatul de la 10 mai
>
> 1927 si Acordul de la Roma din 30 mai 1932, prin
transformarea
>
> institutiilor cunoscute sub numele de Status Romano Catolic
>
> Transyilvaniensis sau de Statusul Romano Catholicus din Ardeal"!?
>
> Hotararea Judecatoriei din Miercurea Ciuc este semnata de
presedintele
>
> instantei, Iuliu Timar! Conform celor aratate anterior, hotararea
>
> Judecatoriei din Miercurea Ciuc este un adevarat atentat la legile
>
> tarii, intrucat Acordul de la Roma nu a fost niciodata in vigoare
pe
>
> teritoriul Romaniei, deoarece nu a fost ratificat de Parlament, iar
>
> Concordatul, laolalta cu Acordul, fusese denuntat in 1948! In baza
>
> carei legi a fost atunci pronuntata hotararea? In plus, daca in
1951
>
> exista Statusul si avea si regulament de functionare, ce rost avea
>
> reinventarea acestuia in instanta? La procesul de la Miercurea
Ciuc,
>
> inculpat a fost statul roman reprezentat de Ministerul Finantelor
>
> Publice, prin consilierul Letitia Mitrofan. Iata ce a intreprins
>
> reprezentantul statului in acest proces. Citam din sentinta civila
nr.
>
> 1515/1 august 2001: “Reprezentant a paratului avand cuvantul
sustine
>
> ca
>
> lasa la aprecierea instantei hotararea ce va fi luata"(...)" Paratul
>
> statul roman, prin Ministerul Finantelor Publice, nu a depus
>
> intampinare la cererea reclamantelor" . No comment! Odata
recunoscuta
>
> personalitatea juridica prin incalcarea flagranta a legilor
statului
>
> roman, Statul Romano-Catolic Ardelean, redenumit acum Arhidieceza
>
> Romano Catolica Alba Iulia, infiinteaza Fundatia Statusul
>
> Romano-Catolic din Transilvania, in baza hotararii de la Miercurea
>
> Ciuc, pe data de 18 noiembrie 2005! Scopul este unul urmarit de
400 de
>
> ani: “Fundatia se constituie pentru ocrotirea si promovarea
bunurilor
>
> mobile, imobile materiale si morale apartinatoare a Statusului
Romano
>
> Catolic din Transilvania. Pai, nu cumva ele nu au apartinut
niciodata
>
> statusului, iar acesta le-a avut doar in administrare? Mai mult, la
>
> capitolul II, literele i, j, se prevad urmatoarele:
“Administrare a si
>
> intretinerea imobilelor care apartin (!?!) Statusului Romano
Catolic
>
> din Transilvania sub tutela Arhidiecezei Romano Catolice Alba
Iulia"
>
> si “Demersuri administrative si juridice pentru retrocedarea
>
> bunurilor
>
> imobiliare si mobiliare". Nu se intelege clar daca Statusul este
sub
>
> tutela
Arhidiecezei sau, conform Hotararii de la Miercurea Ciuc,
>
> Arhidieceza este chiar Statusul! In plus, adevaratul scop al
fundatiei
>
> Statusul Romano Catolic apare abia acum la iveala: retrocedarea
unor
>
> bunuri!
>
>
>
> Amploarea retrocedarii, un atentat la siguranta nationala?
>
>
>
> Arhidieceza Romano Catolica (sau Statusul Romano-Catolic
Ardelean?) a
>
> purces la revendicari. De fapt, toata aceasta lupta surda pe
taramul
>
> justitiei si nu numai, completata cu falsuri si interpretari
grotesti
>
> ale legilor si tratatelor, sau prin incalcarea legislatiei atat in
>
> regimul democratic interbelic, cat si in cel totalitar comunist
sau,
>
> mai nou, in democratia instalata dupa 1989, a avut un singur scop:
>
> acapararea tuturor bunurilor instituite
prin fondurile regale de
Maria
>
> Tereza. Adica, obtinerea dreptului de proprietate pe bunurile
publice!
>
> Ca atare, Arhiepiscopia Romano-Catolica Alba Iulia si Fundatia
>
> Statusul Romano Catolic din Transilvania au revendicat, laolalta,
>
> toate centrele istorice ale oraselor din Ardeal si peste 800.000
>
> hectare de teren. Toate cladirile revendicate au o valoare istorica
>
> inestimabila, multe dintre acestea fiind monumente istorice, iar o
>
> valoare financiara estimativa trece de 10 miliarde de euro! Culmea
>
> este ca statul roman a retrocedat deja unele bunuri (cladiri,
>
> terenuri) fara ca macar sa se intrebe daca nu cumva amploarea
acestei
>
> actiuni depaseste normalul unor simple revendicari bisericesti.
Este
>
> cazul Liceului “Gheorghe Sincai" din Cluj.
“Gardianul"
a intrat in
>
> posesia listei de revendicari a Arhiepiscopiei Romano Catolice de
Alba
>
> Iulia pentru imobilele ce sustine ca-i apartin in centrul istoric
al
>
> orasului Cluj-Napoca. Pe aceasta lista se regasesc imobile civile,
>
> scoli, colegii, spitale, universitati, orfelinate, gradinite si
>
> institutii ale statului. Ceea ce este alarmant este faptul ca
odata cu
>
> retrocedarile amintite vor avea de suferit atat institutiile
statului,
>
> cat si cetatenii, romani sau maghiari, nevoiti sa evacueze
>
> respectivele cladiri. Cui ii pasa? In numele Statului Romano
Catolic
>
> Ardelean, in numele Arhidiecezei Romano Catolice de Alba Iulia, in
>
> numele Consiliului Dirigent al Diocezei romano-catolice de Alba
Iulia,
>
> in numele bisericii romano-catolice
este posibil. Chiar orice?
>
> Pericolul unor convulsii sociale ar trebui sa miste organele
statului.
>
> Trebuie infiintata o comisie istorico-juridica de genul celei
conduse
>
> de Onisifor Ghibu in perioada interbelica. Altfel, vom lua act
poate
>
> de infiintarea unui stat confesional, paralel cu statul roman. Un
stat
>
> ce va sustine numai drepturile romano-catolicilor din Ardeal.
Romanii
>
> si ungurii de alte religii vor asista, din nou, cum li se va pune
>
> stampila de “tolerati" , asa cum s-a sustinut in colectia de
legi
>
> feudale votate de Dieta Transilvaniei in perioada 1540-1653. Ne
>
> intoarcem in timp sau intram in Uniunea Europeana? Statul roman
are de
>
> ales!
>
>
>
> In urmatoarele numere, “Gardianul" va detalia chestiunea
Statusului
>
> Romano-Catolic in Romania, aducand argumente privind inexistenta
unei
>
> personalitati juridice ale acestuia. Documentatia se bazeaza
exclusiv
>
> pe izvoare istorice si marturii cutremuratoare. In plus, vom da
>
> publicitatii lista cladirilor, aflate in centrele istorice ale
>
> oraselor ardelene, revendicate de Arhiepiscopia Romano-Catolica
>
> laolalta cu Statusul Romano-Catolic din Ardeal.
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> Aurelian Pavelescu: Institutiile statului trebuie sa-si spuna
cuvĂÂșntul
>
>
>
> Problema Statusului nu pare sa intereseze prea mult politicienii
>
> nostri. Mai precis, in acest moment, exista un singur reprezentant
al
>
> Parlamentului care si-a exprimat public ingrijorarea. De fapt,
>
> demersurile privind inexistenta personalitatii juridice a
Statusului
>
> Romano-Catolic Ardelean si lipsa dreptului de proprietate a
acestuia
>
> asupra bunurilor apartinand de drept statului roman au fost
initiate
>
> de deputatul Aurelian Pavelescu. “Faptul ca dupa 1990 nu s-a
vorbit
>
> niciodata in spatiul public despre Statusul Romano-Catolic nu mi se
>
> pare intamplator. Este o problema care a fost ignorata, pentru ca
>
> aceasta chestiune sa se rezolve prin formule oculte. Pe de alta
parte,
>
> este inacceptabil ca in procesul de revendicare a imobilelor sa nu
se
>
> fi tinut seama de realitatile juridice din perioada interbelica,
fiind
>
> ignorate hotarari judecatoresti definitive, care stabilesc ca
Statusul
>
> Romano-Catolic nu a fost niciodata proprietarul
imobilelor pe care
le
>
> pretinde nici in perioada habsburgica. Suspiciunea ca intregul
proces
>
> de revendicare s-a realizat prin frauda la lege este prin urmare
>
> legitima.
>
>
>
> Consider ca in situatia restituirii acestor imobile ia nastere un
>
> adevarat stat confesional maghiar in Transilvania bazat pe
principii
>
> feudale care contravin ordinii de drept. Cred ca regimul
proprietatii
>
> trebuie sa fie respectat intru totul in Romania, iar demersul meu
este
>
> motivat chiar de clarificarea acestui regim fara a avea nici o
>
> conotatie de ordin religios sau etnic. Vreau sa precizez ca in
>
> dezbatere trebuie sa intre exclusiv imobilele civile, scoli,
colegii,
>
> spitale, orfelinate, gradinite care au apartinut statului austro-
ungar
>
> si au
fost preluate de statul roman in proprietate ca stat
succesor.
>
> Regimul lacasurilor de cult si al constructiilor afectate cultelor
>
> religioase trebuie tratate distinct.
>
>
>
> In acest context, dreptul la proprietate al cultelor religioase nu
>
> poate fi in nici un fel atins. Ar trebui de asemenea indepartata
orice
>
> suspiciune ca revendicarile realizate in numele Statusului de
Biserica
>
> Romano-Catolica maghiara sau cele ale ordinelor religioase din
>
> Transilvania ar avea o legatura cu proiectul etnicist politic al
>
> formatiunilor maghiare de autonomie culturala si teritoriala, care
>
> este profund anticonstitutional si antieuropean. Institutiile
statului
>
> roman trebuie sa-si spuna cuvantul in aceasta chestiune tinandu-se
>
> seama exclusiv de argumente
juridice", a spus Pavelescu.
>
>
>
>
>
> Statul lor in statul nostru
>
>
>
> Dupa 1989, Statusul romano-catolic a inceput sa revendice, in nume
>
> propriu, zeci de imobile din Transilvania: cladiri (scoli,
internate,
>
> biblioteci, arhive), terenuri (de constructii, arabile, pasuni,
>
> paduri...) si bunuri imobile (mobilier, mobilier sacru, documente,
>
> carti...).
>
>
>
>
>
> Insa de fapt si de drept, aceste valori sunt mostenire spirituala
si
>
> materiala comuna tuturor etniilor si confesiunilor din spatiul
>
> geografic amintit si, implicit, sunt proprietatea statului roman.
>
>
>
> Nasterea statului ungar
>
>
>
> In perioada Imperiului Roman, regiunea unde se afla actualul stat
>
>
Ungaria, Panonia, a fost cucerita de romani. Dupa caderea
imperiului
>
> urmeaza o perioada a migratiilor si de invazii. Primii au fost
hunii
>
> sub conducatorul (ĂïżœtilĂÂĄ) Attila. Apoi vin triburile germanice,
>
> lombarzii si gepizii, urmati la o suta de ani de triburile slavice,
>
> care au migrat In partea sudica, In 560, sub conducerea avarilor.
>
> Panonia a fost sub controlul lor timp de doua secole pana In
secolul
>
> al IX-lea. Mai tarziu au venit francii si slavii si au creat
>
> principatele Balaton-ului.
>
>
>
>
>
> Maghiarii migreaza spre sfarsitul secolului al IX-lea. Dupa
traditie,
>
> tara maghiarilor (MagyarorszĂÂĄg) este descoperita de ĂïżœrpĂÂĄd,
>
> conducatorul care i-a adus pe acestia In Panonia dupa 895. Se
spune ca
>
> au venit zece
triburi, supranumite cele “Zece Sageti", care
au fost
>
> baza invaziei “militare" maghiare. Regatul maghiar a fost
Infiintat
>
> In
>
> anul 1000 de Stefan I al Ungariei. SfĂÂąntul Stefan a fost botezat
de
>
> mic copil. S-a casatorit cu Ghizela, fiica lui Henry II Duce de
>
> Bavaria, si In 996 a devenit conducatorul tarii. Stefan a primit
>
> coroana de la Papa Silvestru al II-lea In anul 1000 ca rege
crestin si
>
> a infiintat Biserica Ungara, zece biserici si royalul
administrativ al
>
> tarii care a fost Impartit In comitate. Ungaria a devenit regat
>
> patrimonial unde majoritatea pamantului era in proprietate privata.
>
> Istoria politica a Ungariei s-a dezvoltat alaturi de asociatia cu
>
> Polonia si Boemia condusa de preoti ai imperiului roman sfant.
Intre
>
> 1241-1242, Ungaria a fost devastata de armata tatarilor (mongoli)
In
>
> batalia de la Muhi, condusa de Batu Khan. In mod gradual, sub
>
> conducerea dinastiei ĂïżœrpĂÂĄd, maghiarii s-au alaturat civilizatiei
>
> europene. Regele Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara, a
condus
>
> regatul maghiar din 1458 pana in 1490, o perioada Infloritoare a
>
> tarii. Dupa moartea lui, decade si regatul sau. Independenta
maghiara
>
> se sfarseste In 1526 dupa nenumerate batalii cu imperiul Otoman, la
>
> MohĂÂĄcs, iar vechiul regat este Impartit In trei: partea de est a
>
> fost
>
> anexata de austrieci, vestul Transilvania a devenit independent,
>
> centrul tarii a ajuns sub Imperiul Otoman. 150 de ani mai tarziu,
In
>
> secolul al XVII-lea, Austria, cu alianta crestina, a
ocupat
regiunile
>
> aflate sub Imperiul Otoman. Intre 1703 si 1711 revolta maghiara
pentru
>
> independenta este condusa de Ferenc RĂÂĄkĂÂłczi II. Austria, cu
ajutorul
>
> rusilor, intervine intre 1848-1849. In 16 noiembrie 1918 s-a
proclamat
>
> republica ungara. In martie 1919, comunistii au preluat puterea la
>
> conducere sub BĂ©la Kun, care a proclamat statul ungar. Armata
Romana
>
> intervine si salveaza Ungaria de comunism. MiklĂÂłs Horthy a intrat
In
>
> Budapesta. In ianuarie 1920, Horthy a fost ales Regent. In 4 iunie
>
> 1920 s-a semnat Tratatul de la Trianon, care a fixat noile granite
ale
>
> Europei si, implicit, ale Ungariei. Ungaria considera ca a pierdut
71%
>
> din teritoriu si 66% din populatie, o treime din populatia maghiara
>
> devenind minoritate In
tarile vecine. Insa, potrivit Tratatului,
>
> cetatenii au libertatea sa se mute in tarile in care doresc, cu
tot cu
>
> familii si bunuri, fara plata vreunei taxe.
>
>
>
> Actele specificau administrarea, si nu proprietatea
>
>
>
> La 1802, Imparatul Iosif al II-lea (foto stĂÂșnga) a fixat orasele
in
>
> care urma sa se aseze, unde sa-i fie puse la dispozitie localuri
>
> pentru scoli, biserici, resedinte si mijloace de existenta din
>
> “Fondul
>
> religionar". Scolile urmau sa fie conduse de calugarii ordinului
>
> premonstrateus, nu erau scoli confesionale, ci scoli de stat, avand
>
> scopuri de stat. Edificiile au ajuns la mana ordinului cu conditia
ca
>
> ele vor apartine pentru totdeauna “Fondului" , precum si prin
a
>
>
sublinia ca si celelalte bunuri ale ordinului (mosii, bai etc.) nu
>
> le-au fost date in proprietate. Petru Cseplo in istoricul liceului
>
> premonstrateus din Oradea (Anagyvaradi rom. kathFogimnasium
tortenete
>
> Oradea 1848, pag. 158) precizeaza: “Aceste edificii s-au
predat
>
> premonstrateusilor si anume nu ca proprietate perpetua, ci numai in
>
> administrare pana cand liceul va fi al lor".
>
>
>
> Insa la intabularea din 1870, in cartile funciare s-au trecut
>
> adeseori, ca proprietari, locatarii aflati in acel moment in
anumite
>
> imobile, in CF nr. 3159 a orasului Oradea a fost inscris ca
proprietar
>
> Ordinul Premonstrateus, care evident nu avea nici macar
personalitate
>
> juridica, fapt pentru care acesta nu poate poseda bunuri in nume
>
>
propriu.
>
>
>
> Ă«In Ungaria, ca si in celelalte provincii ale religiei, averile
>
> bisericesti sunt proprietate deosebita a colectivitatii; numai
>
> uzufructul lor este al episcopilor, prelatilor, manastirilor sau
>
> beneficiarilor (...).Ă»
>
>
>
> Acordurile dintre Romania si Vatican nu mai sunt valabile
>
>
>
> Statul Roman se confrunta cu o asemenea problema pentru ca nu a
>
> urmarit interesele nationale, crede Corneliu D. Pop. In 1948,
Statul
>
> Roman, prin decretul 151 din 17 iulie, a denuntat Concordatul
incheiat
>
> intre Romania si Sfantul Scaun la 10 mai 1927, precum si
acordurile si
>
> conventiile ulterioare intervenite in aplicarea acelui Concordat
si a
>
> abrogat si legea din 12 iunie 1929 pentru ratificarea
Concordatului,
>
> iar prin decretul nr. 176 din 2 august 1948 a trecut in
proprietatea
>
> Statului Roman bunurile bisericilor, congregatiilor, comunitatilor
sau
>
> particularilor ce au servit pentru functionarea si intretinerea
>
> institutiilor de invatamant general.
>
>
>
> Trebuie precizat ca acel Concordat si acel Acord - in afara
faptului
>
> ca a fost vehement dezaprobat de Bisericile Romanesti - nu mai
sunt in
>
> vigoare din data de 17 iulie 1948, prin Decretul numarul 151, care
a
>
> denuntat Concordatul cu Vaticanul din 10 mai 1927, ratificarea
>
> acestuia prin Legea din 12 iunie 1929 si toate acordurile
ulterioare
>
> dintre statul roman si Vatican, inclusiv acordul de la Roma din
1932.
>
> Acest acord de la Roma, cu toate ca s-a publicat in
Ă«Monitorul
>
> OficialĂ», nu avea aprobarea Parlamentului Romaniei, si astfel nu a
>
> avut nici o valoare juridica.
>
> Decretul din 1948 nu a fost abrogat nici dupa 1989.
>
>
>
> Consolidarea bisericii in Ungaria si in provinciile sale
>
>
>
> La finele secolului al X-lea s-a constituit statul feudal, Ungaria,
>
> care inca de la inceput, dintr-o necesitate politica, a adoptat
>
> crestinismul de rit catolic, explica pe scurt Corneliu D. Pop in
>
> “Studiu privind retrocedarile de bunuri catre cultele
religioase
>
> maghiare si alti solicitanti" , editata anul acesta la Editura
Napoca
>
> Star.
>
> Savarsirea actului de increstinare a fost facuta de catre Stefan I,
>
> dupa investitura primita de la papa, imediat dupa ce s-a constituit
>
> statul feudal ungar. Cele doua evenimente istorice au legatura, cu
>
> implicatie deosebita asupra evolutiei in timp a relatiei dintre
stat
>
> si biserica catolica, asupra evolutiei bisericii in Ungaria si din
>
> teritoriile asupra carora si-a extins stapanirea incepand cu
secolul
>
> al XI-lea.
>
>
>
> O data cu aceasta etapa a inceput construirea unui edificiu
religios,
>
> prin donatii facute de regii unguri, materializate prin biserici,
>
> locuinte pentru clerici, cladiri diverse, terenuri, sate, domenii
etc.
>
> Initial, biserica catolica a fost biserica de stat, asupra careia
>
> Coroana ungara avea autoritate absoluta. Vointa de stat nu a cedat
>
> averile in cauza, in proprietatea bisericii.
>
>
>
> La 1783, Imparatul Iosif al II-lea precizeaza
intr-o Rezolutie (nr.
>
> 2892) natura averilor bisericesti: “In Ungaria, ca si in
celelalte
>
> provincii ale religiei, averile bisericesti sunt proprietate
deosebita
>
> a colectivitatii; numai uzufructul lor este al episcopilor,
>
> prelatilor, manastirilor sau beneficiarilor (...). Acesti
uzufructari
>
> sa nu aiba alte drepturi de proprietate, nici sa nu se pomeneasca
de
>
> vreun drept de mostenire, sau de vreo alta prerogativa sau
>
> privilegiu.. ."
>
> De asemenea, donatiile facute de casele regale in timp nu au
“anulat
>
> dreptul de proprietate al statului".
>
>
>
> Revendicari fara numar
>
>
>
> In secolul reformelor, religiile ce s-au desprins din religia
>
> romano-catolica - ca de exemplu reformatii, unitarienii - au
preluat
>
> de la romano-catolici si valori materiale. Alte cateva
“revendicari" ,
>
> adica pretentii de improprietariri, ale fostelor religii recepte:
>
>
>
> 1. Imobilul numit “Bastilia" situat in Cluj Napoca, pe
strada M.
>
> Kogalniceanu nr. 16, care apartine de Liceul “Gheorghe
Sincai",
>
> construit si intretinut din fonduri publice;
>
>
>
> 2. Liceul “Sammil Brassai" din Cluj Napoca si Liceul
>
> “Bolyai- Farkas"
>
> din Tg. Mures, ambele construite si intretinute din fonduri
publice si
>
> din contributia iobagilor romani.
>
>
>
> Alte cazuri: fostul liceu “piarist" din Timisoara, fostul
liceu
>
> “minorit" din Arad, localurile fostului liceu
“minorit" din
Simleul
>
> Silvaniei, imobilele ce-au fost detinute de piaristi si de liceul
>
> reformat din Sighetul Marmatiei, Biserica de pe langa Universitatea
>
> din Cluj Napoca, fostul orfelinat terezian din Sibiu, liceul,
>
> manastirea si Biserica Premonstrateurilor din Oradea, Academia sau
>
> Colegiul Reformat din Alba Iulia, Colegiul Reformat din Aiud si
toate
>
> celelalte cazuri de “revendicari" cuprinse in lista anexa la
decretul
>
> nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea in proprietatea statului
a
>
> bunurilor bisericilor, congregatiilor sau particularilor. .. O lista
>
> completa a realizat Vasile Lechintan, publicata sub titlul
>
> “Institutii
>
> si edificii istorice din Transilvania" , aparuta in 2000, la Editura
>
> Carpatica.
>
>
>
> Statusul Romano-Catolic este intarit de Francisc Iosif I
>
>
>
> In luna ianuarie a anului 1866, asa-zisul Status Romano-Catolic
>
> ardelean adreseaza imparatului Francisc Iosif I (foto-stĂÂșnga) o
cerere
>
> prin care solicita preluarea de la Comisia de Stat, “spre
randuire si
>
> administrare" (deci nu in proprietate) , fondurile care erau bunuri
>
> publice. Imparatul, in 1867, aproba ca problemele ce intrau pana
>
> atunci in competenta Comisiei Catolice de pe langa Guvernul
>
> Transilvaniei sa fie preluate de asa-zisul status romano-catolic
din
>
> Ardeal. Se acorda administrarea fondurilor publice, care aveau si
>
> personalitate juridica, dar nu dreptul de proprietate asupra
acestor
>
> averi publice. Statusul romano-catolic din Ardeal nu a fost
niciodata
>
> recunoscut ca persoana juridica, ceea ce nu a impiedicat operarea
>
> frauduloasa in Cartile Funciare, la sfarsitul secolului al XIX-
lea, in
>
> loc de proprietarul de drept Fondul de Studii (fond public, de
stat),
>
> inscriindu-se ca proprietar Fondul de Studii romano-catolic sau
Fondul
>
> de Studii romano-catolic al Statusului Romano-Catolic Ardelean,
fara
>
> ca aceasta inscriere sa aiba acoperire juridica!
>
>
>
>
>
>
>
> Tratatul de la Trianon nu a ingradit minoritarii
>
>
>
> Ă«Tractat intre principalele Puteri aliate si asociate si
RomĂÂșniaĂ»
>
> Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franta, Italia si
>
> Japonia, Principalele Puteri aliate si asociate, de o parte; si
>
> RomĂÂșnia, de alta parte;
>
>
>
> Articolul 2
>
> Guvernul roman se angajeaza a da tuturor locuitorilor sai intreaga
si
>
> deplina protectie pentru vieata si libertatea lor, fara deosebire
de
>
> nastere, de nationalitate, de limba, de rasa sau de religiune.
>
>
>
> Articolul 3
>
> Sub rezerva stipulatiunilor tractatelor mai jos mentionate, Romania
>
> recunoaste ca supusi (ressortissants) romani, de plin drept si fara
>
> nici o alta formalitate, pe oricare persoana domiciliata, la data
>
> punerei in vigoare a prezentului Tractat, pe oricare teritoriu
facand
>
> parte din Romania, inclusiv teritoriile alipite ei prin Tractatele
de
>
> pace cu Austria si cu Ungaria sau teritoriile ce i s'ar putea
>
> transfera ulterior, afara numai daca la acea data supusul
(personne)
>
> s'ar
putea prevala de o alta nationalitate decat nationalitatea
>
> austriaca sau ungara.
>
> In orice caz, supusii (ressortissants) austrieci sau unguri, mai in
>
> varsta de optsprezece ani, vor avea facultatea ca, in conditiunile
>
> prevazute de zisele Tractate, sa opteze pentru orice alta
>
> nationalitate ce ei ar putea dobandi. Optiunea sotului va atrage
dupa
>
> sine pe aceea a sotiei, iar optiunea parintilor pe aceea a copiilor
>
> lor mai mici de optsprezece ani.
>
> Persoanele cari vor fi exercitat dreptul de optiune de mai sus vor
>
> trebui, in cursul celor douasprezece luni urmatoare, sa-si stramute
>
> domiciliul in Statul in favoarea caruia vor fi optat. Ele vor fi
>
> libere sa-si pastreze bunurile imobiliare ce poseda pe teritoriul
>
> roman. Ele vor putea sa-si ridice bunurile lor
mobile de orice
natura,
>
> fara a fi impuse pentru aceasta la vreo taxa de iesire.
>
>
>
> Articolul 4
>
> Romania recunoaste ca supusi romani, de plin drept si fara nici o
>
> formalitate, persoanele de nationalitate austriaca sau ungara,
nascute
>
> pe teritoriile ce i-au fost alipite prin Tractatele de pace cu
Austria
>
> si Ungaria, sau cari ar putea
>
> sa-i fie alipite ulterior, persoane nascute din parinti domiciliati
>
> acolo, chiar daca la data punerei in vigoare a prezentului Tractat
>
> acele persoane n'ar domicilia ele insi-le pe acele teritorii.
>
> Totus, in decursul celor doi ani ce vor urma dupa punerea in
vigoare a
>
> Tractatului de fata, zisele persoane vor putea declara inaintea
>
> autoritatilor romane competente din tara lor de resedinta, cum
ca
>
> renunta la nationalitatea romana si atunci ele vor inceta de a fi
>
> socotite ca supusi (ressortissants) romani. In aceasta privinta,
>
> declaratia sotului va fi privita ca valabil facuta pentru sotie,
iar
>
> aceea a parintilor ca valabil facuta pentru copiii in etate de mai
>
> putin de optsprezece ani.
>
>
>
> Articolul 5
>
> Romania se angajeaza a nu face nici o piedica cu privire la
exercitiul
>
> dreptului de optiune, prevazut prin Tractatele incheiate sau ce se
vor
>
> incheia de Puterile aliate si asociate cu Austria sau cu Ungaria
si de
>
> a permite interesatilor de a dobandi sau nu nationalitatea romana.
>
>
>
> Articolul 6
>
> Nationalitatea romana se va dobandi de plin drept, prin singurul
fapt
>
> al nasterii pe
teritoriul roman, de catre orice persoana care nu se
>
> poate prevala de vreo alta nationalitate de nastere.
>
>
>
> Articolul 8
>
> Toti supusii (ressortissants) romani vor fi egali in fata legii si
se
>
> vor bucura de aceleasi drepturi civile si politica, fara deosebire
de
>
> rasa, de limba au sau de religie.
>
>
>
> Articolul 10
>
> In materie de invatamant public, Guvernul roman va acorda in
orasele
>
> si districtele unde locuieste o proportie considerabila de supusi
>
> (ressortissants) romani de alta limba decat cea romana, inlesniri
>
> menite a asigura ca, in scolile primare, copiii acelor supusi
>
> (ressortissants) romani, vor fi instruiti in propria lor limba.
>
> Aceasta stipulatiune nu va impiedica Guvernul roman de a face
>
>
obligatorie predarea limbei romana in zisele scoli.
>
>
>
> Articolul 11
>
> Romania consimte sa acorde, sub controlul Statului roman,
>
> comunitatilor Secuilor si Sasilor, in Transilvania, autonomia
locala,
>
> in ce priveste chestiunile religioase si scolare.
>
>
>
> Romanii, tolerati in Transilvania
>
>
>
> In colectia de legi feudale votate de Dieta Transilvaniei in
perioada
>
> 1540-1653, erau legi favorabile pentru “domnii celor trei
natiuni"
>
> (ungurii, secuii si sasii) recepte ale tarii si pentru
“ordinele si
>
> corpurile" din tara formate din reprezentantii celor patru religii
>
> recepte (reformata, luterana, unitariana si romano-catolica) , in
care
>
> se precizeaza (partea I. Titlul al VIII-lea, art. 1):
“Desi
neamul
>
> valahilor nu a fost socotit in aceasta tara nici intre stari, nici
>
> intre religii” cu toate acestea, pentru folosul tarii, atata vreme
>
> cat
>
> valahii sunt tolerati”" In partea I., Titlul al IX-lea, art.1:
“Cu
>
> toate ca natiunea valaha a fost admisa in aceasta tara pentru
binele
>
> public, totusi, netinand seama de starea ei inferioara”" Statutul
>
> romanilor din Transilvania era de neam tolerat, iar biserica
ortodoxa
>
> nu era recunoscuta.
>
>
>
> Pentru sustinerea invatamantului public, imparateasa Maria Tereza a
>
> instituit din averea statului fondurile publice: Fondul de Studii,
ce
>
> consta din imobile (cladiri, terenuri), obligatii de stat,
capitaluri
>
> date cu imprumut; Fondul de Stipendii (sau de
burse); Fondul
>
> Orfelinatului Terezian din Sibiu; Fondul de religie; Fondul
>
> Invatatoresc al Scolilor Normale si Fondul de Pensii Invatatoresc
al
>
> Scolilor Normale. Fondurile erau bunuri publice, asupra carora
statul
>
> a dispus de la inceput.
>
>
>
> Ă«Desi neamul valahilor nu a fost socotit in aceasta tara nici
intre
>
> stari, nici intre religii” cu toate acestea, pentru folosul tarii,
>
> atata vreme cat valahii sunt tolerati”Ă»
>
>
>
> Extinderea bisericii
>
>
>
> In scopul intariri statului ungar si in sprijinul credintei
catolice,
>
> regii unguri au adus din tarile din Apusul Europei calugari din
>
> diferite ordine catolice. Inca in secolul XI, au fost adusi din
>
> Germania calugarii Benedictini, dupa care au urmat
cei adusi din
>
> Franta si Italia, precum Cistercitii (in 1142), Premonstrotensii
>
> (1179), Augustinienii (1223), Ioanitii (1242), Dominicanii (1221),
>
> Franciscanii (1229), Carmelitii (1372), Iezuitii (1561), Piaristii
>
> (1666), Minoritii (1688) etc. Acestia si-au pus calitatile in
slujba
>
> civilizarii Bisericii Catolice unguresti precum si a vietii
publice si
>
> de stat, fiind pe parcursul a multe secole singurii invatatori si
>
> profesori din scolile din Ungaria si teritoriile amintite,
indeplinind
>
> totodata si misiunea de aparatori ai tarii. Asezati in zonele
locuite
>
> de romani erau adevarate bastioane cu misiunea politica de
asimilare a
>
> romanilor si a altor etnii cu spiritul natiunii ungare. Biserica,
ca
>
> parte organica a vietii de stat, era subordonata in
totalitate
>
> intereselor statului, conducatorul statului fiind si conducatorul
>
> Bisericii.
>
>
>
> Scolile conduse de ordine nu erau confesionale, ci de stat,
marturie
>
> in acest sens fiind si sigiliile acestora, neexistand in acestea
>
> elemente din care sa se poata sustine ca ar fi confesionale, sau
ale
>
> ordinelor. In toate cazurile, acolo unde erau asezate ordinele
>
> calugaresti, li se dadea de catre stat locuinte, terenuri,
biserici,
>
> scoli etc asupra carora insa nu deveneau proprietari, ci acestea
>
> ramaneau in proprietatea statului, ordinelor revenindu-le
obligatia de
>
> a le sustine si dezvolta din veniturile bunurilor puse la
dispozitia
>
> acestora.
>
>
>
> Ă«Romania consimte sa acorde, sub controlul Statului Roman,
>
> comunitatilor Secuilor si Sasilor, in Transilvania, autonomia
locala,
>
> in ce priveste chestiunile religioase si scolare.Ă»
>
>
>
> Colegiu Regesc construit pe banii iobagilor
>
>
>
> Printre bunurile istorice publice administrate de acest Status
>
> romano-catolic din Ardeal, se numara: liceul si internatul nobiliar
>
> foste ale Piaristilor, fost Colegiu Regesc Academic din Cluj
(situat
>
> in fata Universitatii) , construit din fonduri publice si din
>
> contributia iobagilor romani din Transilvania, marturie in acest
sens
>
> fiind (in afara documentelor) chiar inscriptia in piatra de pe
>
> frontispiciul acestuia: FRANCISCO I AUSTR. IMP. GIORGIO C BANFFY
>
> GUBERN LYCEUM REGIUM E REDIT. FUNDI STUDI (ORUM) CATH (OLICUM)
>
> MAGNIFICENTIUS REAEDIT.; Cladiri
din centrul municipiului Cluj-
Napoca
>
> si din alte localitati (comune, orase, municipii); institutii
scolare
>
> istorice similare Colegiului Piaristilor din Cluj-Napoca, cum ar
fi de
>
> pilda fostele colegii latine din Miercurea Ciuc, Tg. Mures, Alba
>
> Iulia, Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Odorheiul Secuiesc, Sibiu,
>
> Bistrita, Timisoara, Carei, Arad, Sighetul Marmatiei si din alte
multe
>
> localitati.
>
>
>
> Manuela Golea , Viorel Negru
>
>
>
> www.enciclopedia- dacica.ro
>
>
>
>
>
> ------------ --------- --------- ---
> Want to be your own boss? Learn how on Yahoo! Small Business.
>
Send Email
