Cifrele și fotografiile unui dezastru cu cianuri.      de   Mihai Goţiu   Preambul ”De peste o sută de ani mineritul cu cianuri se practică peste tot în lume” – din nenumăratele prezentări și luări de poziții ale reprezentanților RMGC. Timp de sute de ani, oamenii au fumat tutun fără să-și pună problema că acest lucru ar fi dăunător sănătății – comentariu personal. “Se cunoaște foarte puțin despre impactul cumulat și combinat asupra sănătății umane – în special în cazul copiilor – ca urmare a expunerii cronice la mixturi complexe ca cele studiate acum” – dr. Howard Hu, de la Universitatea Michigan, la finalul unui studiu legat de efectul exploatării cu cianură la Mina de aur Marlin din Guatemala, deschisă în 2005. ”Trebuie să menținem controversa deschisă. Ceea ce trebuie noi să producem este îndoiala” – notă secretă a unui ofițer de la British American Tabacco, după întâlnirea secretă a patronilor din industria tabacului, din 1953, într-un hotel din New-York; scopul întâlnirii era găsirea unei soluții publicitare de mare efect, care să minimalizeze impactul studiilor medicale, care făceau legătura între cancer și fumat; acest plan de răspândire a confuziei a funcționat un deceniu, perioadă în care este estimat că tutunul a făcut aproximativ 8 milioane de victime Intro Adunarea Generală anuală a gigantul minier canadian Goldcorp trebuia să discute joi (ieri) în legătură cu costurile de curățare și închidere a controversatei Mine de aur Marlin din Guatemala (prevăzută pentru 2018). În prezent, compania oferă Guvernului guatemalez garanții de… 1 (un) milion de dolari pentru curățarea și închiderea minei, în cazul în care și-ar întrerupe brusc operațiunile. Un studiu comandat de două grupuri din jurul bisericilor din Guatemala arăta că pentru curățarea și închiderea minei ar fi necesari 49 de milioane de dolari. În luna februarie, Goldcorp a raportat (doar) pentru ultimele trei luni din 2011 venituri record de… 1,5 miliarde de dolari. Profitul companiei a fost semnificativ amplificat de mina de aur de la Marlin – sursa: ”Le Monde Diplomatique” (LMD), 25 aprilie 2012 Alte cifre și studii legate de Mina Marlin ”Douăzeci și opt de păsări au fost găsite moarte după ce au venit în contact cu apa din lacul de decantare. Când îi întrebi de păsări nu știu ce să spună” – Francisco Bamaca, localnic (conform LMD) ”Compania contribuie la bunăstarea comunității locale, prin salarii și o fundație non-profit, și testează în mod regulat calitatea aerului și a apei, găsindu-le ca fiind acceptabile conform standardelor internaționale” – reprezentanții Goldcorp ”Costurile de mediu sunt susceptibile de a depăși beneficile economice pe termen lung pentru comunitatea locală” – Universitatea Tufts, studiu publicat în septembrie 2011 Concentrația de arsenic în apa de suprafață este de 2,7 ori mai mare decât standardele apei potabile în SUA – studiu al Comisiei Pastorale pentru Pace și Ecologie din San Marcos (centrul administrativ al comunei cu același nume, în care se află mina) Concentrația arsenicului din apa din solul din zonă a crescut cu 400% – studiu al Universității din Gent, între 2006 și 2009 ”Concentrațiile maxime de cianură, cupru și mercur au fost de peste trei, zece și 20 de ori mai mari decât standardele IFC” – testări ale apei din iazul de decantare efectuate de E-tech International în 2006 ”Localnicii nu mai pot folosi apa de suprafață din aval de mină, nici măcar să se scalde, din cauza bolilor de piele și a pierderii părului” – Francisco Bamaca ”Nu există o legătură directă între activitatea minei și bolile reclamate de localnici” – reprezentanții Goldcorp ”Probe biologice preluate de la un eșantion de rezidenți din vecinătatea minei au niveluri mai ridicate de mercur, cupru, arsenic și zinc în urină și plumb în sânge, decât persoane care trăiesc la 7 km. depărtare de mină” – studiu al cercetătorilor de la Universitatea Michigan, publicat în 2010 ”Probe prelevate de la pârâuri din vecinătatea minei arată niveluri semnificativ mai ridicate de pH, conductivitate și temperatură, precum și aluminiu, mangan, cobalt și într-unul dintre pârâuri chiar arsenic” – studiu al cercetătorilor de la Universitatea Michigan, publicat în 2010 ”Erupțiile cutanate și efectele respiratorii sunt specifice expunerii la cianură, substanță folosită la operațiunea minieră, însă nu au fost analizate in studiu” – studiu al cercetătorilor de la Universitatea Michigan, publicat în 2010 ”Studiul recomandă să se efectueze studii ulterioare pentru aprofundarea efectelor asupra sănătății și mediului, care să fie apoi supervizate de un juriu independent” – studiu al cercetătorilor de la Universitatea Michigan, publicat în 2010. *** Imaginile durerii Mai jos aveți imagini cu efectele devastatoare ale bolilor de piele, de care suferă în special copiii, din zona Minei Marlin din Guatemala. Localnicii afirmă că asemenea boli nu au fost întâlnite înainte de deschiderea minei. Experții susțin că erupțiile cutanate și efectele respiratorii ”sunt specifice expunerii la cianură”, dar numeroasele cazuri semnalate în zonă nu au făcut obiectul vreunui studiu. Drept pentru care reprezentanții Goldcorp își permit să afirme că ”nu există dovada unei legături directe între folosirea cianurii și aceste cazuri”… Culmea e că la mina ”San Martin” din Honduras, deschisă în 2000 de o subsidiară a gigantului minier Goldcorp, se înregistrează aceleași probleme. Desigur, tot ”fără a se putea dovedi o legătură directă”… *** Julia, mama lui Fernando (1,4 ani în momentul fotografierii), a folosit cel puțin 10 tipuri diferite de creme și loțiuni împotriva erupțiilor pe care fiul ei le are pe picioare, trunchi, brațe și gât. Nimic nu a ajutat însă împotriva acestei boli de piele. La doar 6 luni, Maya avea răni pe tot brațul ei drept. ”Piele de iguana” – astfel e denumită această boală întâlnită la mai mulți copii, ale cărei simptome sunt pielea uscată, crăpată, mâncărimi și sângerări. Copilul din primele trei imagini de mai jos a murit în 2008, din motive necunoscute, la vârsta de un an și o lună. Imaginile au fost surprinse cu puțin timp înainte morții, arătând erupții cutanate și răni deschise. Sora copilului mort (următoarele două imagini) suferă, de asemenea, de probleme inexplicabile ale pielii, semnalate și în cazul vecinilor și a membrilor comunității din San Jose Ixcaniche. Problemele din Guatemala nu sunt un caz singular. În Honduras, în cazul altei exploatări de aur deschise după anul 2000 ”la cele mai înalte standarde de siguranță” de o subsidiară a aceleiași companii canadiene Goldcorp, se semnalează aceleași boli ale pielii. *** Referințe: Articolul din ”Le Monde Diplomatique” (25 aprilie 2012) Rezumatul studiului Universității din Minchigan (în format pdf) Despre ”Golden Holocaust” – modul în care patronii din industria tabacului au menținut ”dubiul” timp de un deceniu asupra efectelor cancerigene ale fumatului Imagini din Guatemala, din zona Minei Marlin Imagini din Honduras, Mina San Martin

You are subscribed to email updates from ROMANIA-DACIA To stop receiving these emails, you may unsubscribe now.	Email delivery powered by Google
Google Inc., 20 West Kinzie, Chicago IL USA 60610

Conspiraţia marijuanei ???   Utilizarile incredibile ale canepei Ştiaţi că planta denumită cânepă are peste 25.000 de utilizări? De la alimente, vopsele şi combustibili, şi până la îmbrăcăminte şi materialele de construcţii, cânepa e folosită peste tot. Urme de cânepă se găsesc chiar şi în pliculeţele de ceai Lipton. Şi chiar şi la o parte din maşinile fabricate azi, se găseşte tot cânepă. Cea mai veche dovadă despre utilizarea ei o reprezintă o bucată de ţesătură de cânepă, descoperită în Mesopotamia, şi datând de peste 10.000 de ani. Cea mai veche hârtie provine din China, în urmă cu două milenii, şi este făcută din fibră de cânepă. Chiar şi faraonii au utilizat cânepa în construcţia marilor piramide. Cânepa a devenit atât de importantă în Anglia secolului al 16-lea, încât regele Henry al VIII-lea a aprobat o lege în anul 1553 prin care îi amenda pe fermierii care nu creşteau pe pământurile lor cel puţin un sfert de acru de cânepă pentru fiecare 60 de acri deţinuţi.  În America, au existat perioade în care puteai chiar plăti impozite în natură, în cânepă. În anul 1850, în SUA existau mai mult de 8.000 de ferme de cânepă. La fiecare 3,6 secunde câte un om moare de foame. Seminţele de cânepă sunt cele mai hrănitoare şi o soluţie economică pentru a pune capăt foametei de la nivel mondial. Cu o concentraţie de 80% de „grăsimi bune” de care corpurile noastre au nevoie pentru menţinerea unei sănătăţi acceptabile, precum şi proteinele şi aminoacizii deţinuţi, cânepa reprezintă un echilibru perfect necesar alimentaţiei umane. Primul motor diesel a fost proiectat să folosească uleiuri vegetale, printre care s-a folosit şi uleiul de cânepă. În anii 1930, Henry Ford  a produs un automobil care era compus 70% din material plastic realizat din cânepă. Picturile marilor artişti Rembrandt, van Gogh sau Gainsborough au fost realizate pe pânze din cânepă, folosindu-se acuarele extrase tot din aceeaşi cânepă. Peste 50% din pesticidele folosite în lume sunt utilizate în cultivarea bumbacului. Dar cânepa este un material de 8 ori mai puternică decât bumbacul! Cânepa poate creşte într-o sută de zile, fără folosirea erbicidelor şi pesticidelor, astfel ajutând la protejarea mediului înconjurător. De asemenea, din cânepă s-ar putea fabrica hârtie de ziare sau de cărţi, mult mai rezistentă decât cea produsă din lemnul copacilor, ajutând astfel şi prezervarea pădurilor care produc oxigenul atât de necesar vieţii. Şi totuşi, de ce cânepa este atât de marginalizată în zilele de astăzi? Doar pentru că din ea se produce şi marijuana? Canabisul e periculos, dar nu pentru corpul uman, ci pentru marile companii Marijuana e periculoasă, e adevărat, dar nu pentru corpul sau mintea umană, ci pentru companiile petroliere, pentru industriile chimice, de alcool şi de tutun. Afaceri uriaşe, în care se învârt milioane de dolari şi putere, au ascuns adevărul de ochii publicului. Dacă s-ar afla faptul că acest canabis ar putea fi folosit în produse comerciale, acest lucru ar crea o adevărată bombă atomică la scară industrială! Întreprinzătorii n-au fost învăţaţi niciodată despre potenţialul extraordinar al canabisului, pentru că cei foarte bogaţi au conspirat pentru a oferi dezinformări asupra publicului cu privire la această plantă care, dacă ar fi folosită în mod corespunzător, ar ruina marile companii din domeniile mai sus menţionate. De unde provine cuvântul „marijuana”? El a fost folosit pentru prima dată la mijlocul anilor 1930 pentru a defăima buna imagine şi istoria fenomenală a plantei de cânepă. Dar iată care sunt faptele înregistrate de-a lungul timpului despre cânepă: - toate manualele şcolare din SUA au fost tipărite pe hârtie realizată din cânepă până în anii 1880; - în SUA, din 1631 şi până la începutul anilor 1800 era legal să-ţi plăteşti impozitele sub formă de cânepă; - refuzul de a creşte cânepă în America, în secolele 17 şi 18, era ilegal. De exemplu, în Virginia, pentru o perioadă de timp, puteai ajunge în închisoare dacă refuzai să creşti cânepă; - George Washington, Thomas Jefferson şi alţi preşedinţi ai SUA, de la începutul istoriei statului american, au crescut cânepă; - 80% din toate textilele, confecţiile, hainele etc. erau făcute din cânepă, până când în anii 1820 s-a introdus cultivarea bumbacului; - primele biblii, hărţi, Declaraţia de Independenţă a SUA, toate au fost scrise pe hârtii realizate din cânepă; - în anul 1916, guvernul SUA a previzionat faptul că până în anii 1940, toate ziarele vor fi tipărite pe hârtii de cânepă şi astfel nu va mai fi nevoie ca arborii să fie tăiaţi. Studiile arătau că 1 acru de cânepă echivalează cu 4,3 acri de arbori; - vopsele şi emailuri de calitate au fost realizate din sămânţa de cânepa până în 1937 (în SUA); - primul model de maşină „T”” pentru Henry Ford mergea pe gazolină extrasă din cânepă, maşina însăşi fiind realizată din cânepă. Maşina avea tăblii de plastic obţinut din cânepă, care erau de 10 ori mai rezistente faţă de oţelul. - revista „Mechanical Engineering Magazine” (februarie 1938) a publicat un articol intitulat „Cea mai profitabilă cultură ce poate fi crescută”, arătând că aceasta nu poate fi decât cânepa. - iată un fragment dintr-un film documentar de 14 minute, realizat în 1942 de Departamentul Agriculturii din SUA, prin care se încurajau fermierii americani să crească cânepa pentru a susţine efortul american de război:  „Cânepa există dinaintea construcţiei templelor greceşti. Timp de mii de ani, această plantă a fost folosită în China pentru realizarea îmbrăcăminţii. [...] Acum în Filipine şi în Indiile de Est, cânepa se află în mâinile japonezilor. Cânepa americană este necesară atât pentru industria militară, cât şi pentru celelalte industrii ale noastre.” - cultivarea şi producţia cânepei nu face rău mediului înconjurător. Agenţia Americană de Dezvoltare (USDA) a confirmat acest lucru arătând că această plantă produce de 4 până la 7 ori mai puţină poluare decât ceilalţi înlocuitori organici ai acestei plante. Conspiraţia DuPont împotriva cânepei În anul 1937, marea corporaţie petrochimică DuPont şi-a patentat procesul fabricării plasticului din petrol şi cărbune. Raportul anual al companiei le-a recomandat acţionarilor săi să investească în noua sa divizie petrochimică. Produse sintetice ca materialele plastice, celofanul, celuloidul, nylonul etc., puteau fi realizate din petrol. Industria naturală a cânepei ar fi ruinat afacerile DuPont cu peste 80%. Cine credeţi că era un investitor important al companiei DuPont? Andrew Mellon (1855-1937), care a devenit Ministrul Finanţelor pe timpul preşedinţiei lui Hoover. Mellon l-a numit pe Harry J. Anslinger, nepotul său, la conducerea Biroului Federal de Narcotice şi Droguri Periculoase. Intenţia era foarte clară: cânepa trebuia să fie declarată ilegală, întrucât ameninţa afacerile de miliarde de dolari. Aceşti oameni au introdus un cuvânt mexican obscur „marihuana” pe care l-au „împins” în conştiinţa Americii. Manipularea mass-mediei în privinţa cânepei La sfârşitul anilor ’20 şi în anii ’30, în ziarele americane a început o campanie care scotea în evidenţă lucrurile groaznice privind marijuana. Pericolul marijuanei era prezentat în ştirile de primă pagină. Cititorii au fost învăţaţi că marijuana era responsabilă pentru toate de la accidentele de maşină până la pierderea moralităţii. Filme ca „Reefer Madness” (Nebunia marijuanei) (1936), „Marihuana: Assassin of Youth” (Marijuana, asasinul tinerilor) (1935) şi „Marihuana: The Devil’s Weed” (Marijuana, iarba diavolului) (1936) erau pelicule propagandistice, create de aceşti industriaşi pentru a înlătura un duşman. Scopul lor era acela de a câştiga simpatia publicului, astfel încât să poată fi adoptate legile anti-marijuana. În anii 1930, oamenii erau foarte naivi, chiar la limita ignoranţei. Masele erau ca oile, aşteptând să fie conduse de către cei puţini. Toate ştirile prezentate în ziare, sau la radio, erau considerate a fi adevărate. Pe 14 aprilie 1937, legea interzicerii marijuanei a fost introdusă în House Ways and Means Committee (comitet parlamentar din cadrul Congresului SUA), singurul comitet care poate introduce un proiect de lege în camera legislativă, fără a fi dezbătut de alte comitete. Preşedintele acestui comitet era Robert Doughton, care era un apropiat al companiei DuPont. El s-a asigurat că legea va trece prin Congres. Dr. James Woodward, doctor şi avocat, a depus mărturie, mult mai târziu, din partea Asociaţiei Medicale Americane, că motivul pentru care această asociaţie nu a denunţat legea interzicerii marijuanei mai devreme, a fost faptul că ea tocmai descoperise că marijuana era de fapt cânepa. În septembrie 1937 cânepa a devenit ilegală. Cea mai folositoare recoltă din lume a fost identificată cu un drog, iar de atunci, planeta noastră suferă. Congresul american a interzis cânepa pentru că i s-a spus că ea este cel mai mare drog cauzator de violenţă. Anslinger, şeful Comisiei de droguri, a promovat ideea că marijuana îi face pe consumatori să se comporte extrem de violent. În anii ’50, sub ameninţarea comunistă din SUA, acelaşi Anslinger a afirmat exact contrariul: marijuana te va linişti atât de mult, încât soldaţii americani nu vor mai lupta deloc. Care e adevărul? Cânepa, planta minune Cânepa are o fibră de calitate mult superioară celei produse din lemn. Mult mai puţine chimicale sunt necesare pentru a fabrica hârtia din cânepă, decât hârtia produsă din lemn. Unui copac îi ia zeci de ani de zile pentru a ajunge la maturitate, pe când cânepei îi este destul un singur sezon. Iată câteva din întrebuinţările pe care cânepa le-ar putea aduce omenirii: 1) Toate materialele din plastic ar trebui realizate din ulei de sămânţă de cânepă. Materialele plastice din cânepă sunt biodegradabile. De-a lungul vieţii lor, ele se descompun şi nu fac rău mediului înconjurător. În schimb, materialele plastice făcute din petrol ruinează natura; ele nu sunt biodegradabile şi fac mare rău planetei. Materialele plastice făcute din cânepă nu vor distruge ape curgătoare aşa cum au făcut DuPont sau alte corporaţii. 2) Din cânepă se pot face medicamente. Să nu uităm că în trecut, Asociaţia Medicală Americană sprijinea tratamentele pe bază de canabis, care sunt mult mai naturale şi mai puţin nocive pentru organismul uman, decât medicamentele care se bazează pe compuşi petrochimici. Cânepa ajută la lărgirea arterelor, astfel încât sângele să poată circula mai bine. De asemenea, cânepa conţine THC, un agent activ, care ajută în bolile de astm şi glaucom. 3) Cânepa poate ajuta la combaterea foametei în lume. O mulţime de produse alimentare pot fi realizate din cânepă. Seminţele de cânepă conţin proteine naturale în cantităţi mari. De asemenea, ele conţin doi acizi graşi esenţiali care ajută curăţarea trupului de colesterol. Aceşti acizi graşi nu pot fi găsiţi în altă parte în natură. 4) Din cânepă se pot face haine durabile. Hainele realizate din cânepă sunt extrem de durabile de-a lungul timpului. Dar în anumite state din SUA ca de exemplu în Kentucky, s-a ajuns la măsuri extreme, ca de exemplu, purtarea hainelor făcute din cânepă fiind considerată o infracţiune. Vă imaginaţi să fiţi arestat pe stradă pentru că purtaţi blugi din cânepă? Spuneţi NU manipulării marilor companii! Lumea e nebună…dar asta nu înseamnă că voi trebuie să vă alăturaţi nebuniei. Adunaţi-vă şi împrăştiaţi vestea. Spuneţi oamenilor, inclusiv copiilor voştri, adevărul. Folosiţi produsele din cânepă. Eliminaţi cuvântul „marijuana” şi gândiţi-vă la povestea care a fost creată. Luptaţi împotriva propagandei care a fost realizată doar pentru a-i favoriza pe cei bogaţi. Cânepa trebuie să fie utilizată în viitor, căci avem nevoie de o energie curată pentru a ne salva planeta. Spălarea creierelor de către marii producători din industria petrochimică, a tutunului şi a băuturilor alcoolice continuă. Reclamele de la TV spun că „dacă cumpăraţi marijuana, contribuiţi la asasinate şi la războaiele dintre bande”. Ultimele reclame de la TV spun chiar că „dacă cumpăraţi marijuana, sprijiniţi terorismul!” Incredibil! O plantă atât de minunată, cum este cânepa, a devenit între timp una de factură „teroristă”. Atât de departe a ajuns manipularea. Dar nu uitaţi câteva cifre foarte elocvente: 1/2 de milion de decese anual în lume se produc din cauza fumatului! 1/2 de milion de decese anual în lume se produc din cauza alcoolului! Dar nimeni n-a murit până acum din cauza canabisului! Industria petrochimică a distrus natura, şi nu folosirea cânepei. Care sunt adevăraţii ucigaşi? Nu cumva alcoolul, ţigările, petrolul, chimicalele? Prejudecata că marijuana ar crea o stare apropiată stării de beţie este una falsă. E adevărat că marijuana te face să simţi că timpul se scurge mai încet, şi astfel poţi deveni mai sensibil. Dar astfel, poţi aprecia mai mult artele şi poţi deveni mai aproape de natură, starea acestea fiind total opusă stării de beţie. Deci, din contră, devii mai conştient. În concluzie, motivul pentru care cultivarea cânepei este considerată a fi ilegală şi dăunătoare, este faptul că…MILIARDARII PLANETEI DORESC SĂ RĂMÂNĂ ÎN CONTINUARE MILIARDARI, în detrimentul beneficiilor evidente care s-ar putea obţine din cânepă! Traducere după http://www.world-mysteries.com/marijuana1.htm   .